Caleidoscopul de arome minunate ce pot fi deslușite într-un vin este unul dintre motivele principale pentru care cineva alege să devină producător de vin. În fiecare zi, pasionații de vin sunt uimiți de varietatea de note, culori și arome pe care un pahar cu vin le-o dezvăluie. Vinul este atât de complex, încât se prea poate să bem același vin și să-i găsim mereu alte arome.
Din punct de vedere chimic, aromele sunt manifestarea unor compuși denumiți stereoizomeri, care sunt eliberați în diferite etape ale ciclului de viață al vinului. In lumea vinului, ele sunt clasificate de obicei în trei mari categorii: primare, secundare, terțiare.
Aromele primare provin din struguri și mediul înconjurător în care vița a crescut și se dezvoltă în timpul fermentației. Mai specific, în această categorie pot fi incluse aromele:
Fructate – citrice (lămâie, lime, grapefruit, portocală), mere, pere, gutui, fructe cu sâmburi (caisă, piersică, nectarină), fructe tropicale (mango, ananas, fructul pasiunii, etc.), fructe roșii (zmeură, coacăze, cireșe roșii), fructe negre (mure, afine, prune), fructe uscate (prune uscate, smochine, stafide)
Florale – trandafir, bujori, violete, floare de lămâie, frezii, iasomie, etc.
Vegetale – anason, lemn dulce, ceai verde, ardei gras.
Minerale – piatră umedă, ardezie, cretă.
Condimente – piper negru, cimbru, rozmarin, dafin, etc..
Aromele secundare sunt conferite mai degrabă de procesul de vinificație. În funcție de metoda folosită pot apărea următoarele note:
Utilizarea stejarului imprimă note de vanilie, cuișoare, nucșoară, scorțișoară, pâine prăjită, ciocolată, cedru, etc.. Contează, desigur, dimensiunea butoaielor, este stejar nou sau stejar vechi?, stejar american sau european?.
Prin fermentația malolactică, vinul alb, de exemplu, poate dezvolta arome de unt și lactate (unt, smântână, brânză moale, iaurt).
Contactul cu drojdiile conferă și el o serie de arome vinului: biscuiți, brioșă, aluat de pâine.
Citeste si: 10 lucruri pe care trebuie sa le stii despre vin
Aromele tertiare sunt atribuite doar vârstei vinului și, în funcție de modalitatea de învechire, aromele diferă.
Învechirea în butoaie de stejar permite un anumit contact al aerului cu vinul, datorită faptului că butoaiele nu sunt în totalitate etanșe. Se produce astfel o reacție care dă vinului arome de cafea, cacao, caramel, nuci.
Învechirea anaerobă are loc în sticlă și aromele pe care le poate prelua vinul sunt: miere, ciuperci, marțipan, piele, pământ, tutun.
Trebuie să menționăm totuși că unele arome pot fi atribuite mai multor categorii dintre cele de mai sus, în funcție de natura unui anumit soi de struguri, de terroir, de procedeul de vinificație.
Iar ca să-ți faci o idee și mai bună, îți dăm ca exemplu Patrician Fetească Neagră. Acesta este un vin ecologic învechit în butoaie de stejar ars, așa că e lesne de înțeles că vei regăsi într-însul note de cacao și caramel ars. Dintre aromele primare, vei recunoaște note de fructe de pădure și prune ușor pârguite. Merită să faci un exercițiu de degustare cu el și celelalte vinuri ecologice din portofoliu Vifrana. Descoperă-le pe https://vifrana.com/magazin/ și comandă-le online!
(articol sponsorizat)
